Numele meu este Ioana Mafteiu și am ales în urmă cu 1 an să vin în mediul online cu denumirea de Profesoara de Joacă pentru că am simțit nevoia de a aduce în atenția celor care deja mă urmăreau pe pagina instituției mele, idei de jocuri și activități realizate prin joacă. Lucrăm cu o nouă generație de copii și este nevoie ca în sala de clasă, în casele noastre și activitățile pe care le realizăm să ne bazăm tot mai mult pe JOC și JOACĂ. Timp de 1 an am reușit să inspir și să aduc idei în sălile de clasă din România prin acest blog. Am susținut deja 3 ediții ale cursului meu: Bazele Predării Interactive Ale Unei Limbi Străine unde am avut cursanți din întreaga țară.
Astăzi vreau să vă prezint 10 lucruri despre mine. Mi-am tot dorit să fac o postare în care să mă introduc, să vă scriu despre mine.. dar sunt atâtea idei, încât voi începe astăzi cu 10 lucruri interesante/ importante care vă vor ajuta să mă cunoașteți mai bine.
1.Am 24 de ani
Într-o lume în care promovăm destul de rar reușitele tineretului pe plan profesional și antreprenorial, vreau să aduc în fața voastră și povestea mea că profesor și antreprenor la doar 24 de ani ( împliniți de curând ). Sunt născută în 1997 și am terminat facultatea acum 2 ani. Ador experiențele noi și simt că m-am născut să aduc o schimbare în educație.
2. Sunt mamă a doi băieți
Sunt o bucuroasă mămică de 2 băieți. Christian ( Chris ) de 2 ani și 5 luni și Nicholas care urmează sa vină pe lume în maxim 10 zile de la momentul scrierii acestei postări. Am devenit mămică la 21 de ani, acesta a fost visul meu. Nu am visat sa am vreodată 2 copii, discutam cu soțul meu ca atunci când Chris va avea 5-6 ani ar fi minunat sa retrăim experiența perioadei de bebelușeală . Lucrurile s-au schimbat 180 de grade când Chris a început să spună ca își dorește o soră și să vorbim cu Doamne Doamne.. când am început sa discutăm acest subiect și am realizat că ar fi minunat să existe o diferență mai mică intre copii pentru a se putea juca împreună și a avea interese cat mai apropiate. Nicholas a apărut la câteva zile de când am hotărât că ne dorim al doilea copil. Doamne Doamne a ascultat dorința lui Chris și a noastră si încheiem astfel anul 2021 în formula de 4.
3. Lucrez cu copiii de 11 ani
Probabil deja faceți calcule și vă dă cu virgulă.. cum adică de 11 ani?
Am pășit prima dată în sala de clasă când aveam 13 ani. Împreună cu prietenele mele cele mai bune am făcut o scenetă unde eram 3 prințese din regatul Lulusi care aveam nevoie să învățăm bunele maniere pentru a fi primite la palat de tatăl nostru. Energia sălii de clasă, ochii curioși ai copiilor, bucuria de a aduce o schimbare .. toate au lăsat o imensă amprentă în inima mea și de atunci am știut că aceasta îmi este calea ( deși drumul meu a mers pe alte poteci, vom povesti ). Sufletul meu nu a mai ieșit niciodată dintr-o sală de clasă, iar eu fizic am revenit cu fiecare ocazie posibilă. Anii de liceu pentru mine au fost perioada în care am putut să văd și să învăț de oameni dedicați care m-au primit în sala lor de clasa că observator și mi-au oferit ocazia să predau deși nu eram la profilul de pedagogic. Aici le mulțumesc pentru 4 ani în care am învățat enorm: Ioanei Moldovan ( pe atunci ) și Mirelei Carp, ambele învățătoare la școală la care eram elevă.
4. Ador să călătoresc
Am prins gustul călătoritului în urmă cu 5 ani și de atunci … eu și soțul meu am investit tot ce am câștigat în călătorii. O vedem ca pe o formă de educare și dezvoltare a noastră, iar acum și o superbă oportunitate pentru copii și familia noastră. Au existat perioade în care zburam aproape lunar. Până să vină pandemia, Chris zburase de 10 ori cu avionul și avea sub 8 luni. Iubim să explorăm împreună, să descoperim culturi diferite, iubim să facem shopping, să vizităm toate grădinile zoologice, dar mai ales parcurile de distracții. Am fost până acum de 5 ori la Disneyland. Destinația noastră preferată este DUBAI ul datorită organizării, siguranței, curățeniei și a sistemului medical. Din nefericire am sfârșit acum 2 ani în spital într-o vacanță și de atunci alegem destinațiile în funcție de siguranță sistemului medical.
5. Sunt antreprenor în domeniul educației
Am intrat în al 7-lea an de când am ales drumul antreprenoriatului. Dacă mă întrebai acum 7 ani ce fac și ce cărare am ales .. nici nu știu dacă aș fi știut să îți răspund. Am plecat cu gândul că voi putea trăi din pasiunea mea. 7 ani mai târziu mă găsesc în postura de Co-Fondator Activity cu 200 de elevi și o echipa formată din 6 angajați, 3 contracte de colaborare, multe surprize, dureri de cap, covidul și multă împlinire. Să fii antreprenor în domeniul educației este dificil, să oferi totul elevilor tăi și să poți rămâne cu profit la finalul luni .. e o altă lecție învățată în timp.
În așteptarea lui Nicholas mă ocup doar de partea managerială, dar altfel mă găsiți si în sala de clasa predând cursuri de engleză. Întreaga familie trăiește din acest bussines, nu avem nicio altă sursă de venit. Îmi doresc să țin un webinar numit ANTREPRENOR ÎN EDUCAȚIE pentru cei curioși să apuce acest drum.
Acum 7 ani făceam ieșiri cu bicicletele la pădure, mergeam ca animator la petreceri pentru copii, țineam primele ateliere creative într-o sală închiriată cu ora și duceam sâmbătă de sâmbătă materialele în cutii.
Acum, după 7 ani, Activity – organizația fondată de mine și soțul meu – oferă două servicii principale: un program de afterschool unde avem 31 de elevi înscriși și un program de învățare a limbii engleze unde avem 185 de elevi înscriși de la 3 la 14 ani. ( noiembrie 2021 )
6. Una dintre pasiunile mele este coloratul
Colorez de 9 ani. E activitatea mea cu mine și pentru mine pe care o desfășor cât de des pot. Uneori și de 2-3 ori/săptămâna, alteori la câteva luni. Colorez la aceeași carte de colorat încă din liceu. Investesc în pixuri și carioci de colorat pentru a avea o colecție cât mai bogată de culori și nuanțe. Așa mă relaxez și mă deconectez de la rutină și problemele zilnice.
Mai jos am atașat câteva fotografii. La Flamingo-ul roz am colorat zi de zi, timp de 2 săptămâni.
7. Sunt pasionată de psihologie și dezvoltarea mea personală
În urmă cu 4 ani am participat în cadrului unui grup la un curs despre emoții și amprente emoționale. O dată cu acel curs a început și parcursul descoperirii mele și munca mea cu mine. Am lucrat 1 la 1 cu un psiholog, în cadrul diverselor grupuri, iar de 1 an și jumătate fac periodic constelații familiale și organizaționale. Am participat chiar și la seminarii și cursuri de parenting împreună cu soțul meu. Citesc tot ce prind și tot ceea ce pot din domeniul psihologiei, al formării și dezvoltării umane, a traumelor și recent .. despre starea de a fi prezent.
În momentul de față mă formez în pedagogia sistemică cu Bibi Schreuder de la Bert Hellinger Institute Netherlands.
8. Am fost învățătoare
Visam de mică ( din jurul vârstei de 8-9 ani ) să fiu învățătoare. Mereu când eram în sala de clasa la o activitate de observare a unei lecții priveam cu ochii și sufletul plin de respect omul care aducea valoare sălii de clasă- învățătoarea. Mi se părea incredibil să ai atât de multă putere și influență, să poți schimbă lumea prin elevii din clasa ta, prin cum alegi să predai, prin cum îi tratezi și te adresezi, prin cum reacționezi și chiar cum te comporți în afara orelor de la clasă. La mijlocul anului II în timpul facultății am primit un mesaj pe grupul de Facebook unde se anunța un post care se va elibera la o școală în mijlocului anului școlar. Mi s-a părut tentat. Mi-am făcut curaj, am sunat și la câteva săptămâni după am preluat clasa I – clasa buburuzelor. Mă trezeam dimineața la 6:00 cu un entuziasm, la 7:15/7:30 eram deja la școală. Am fost învățătoare doar pentru 4 luni la o clasa din mediul rural. Cred că experiența aceasta a fost scurtă pentru că nu mi-am găsit locul într-o unitate de stat, creativitatea și dorința mea de a aduce inovație în sala de clasa nu erau percepute bine ( spre exemplu am primit critici de la direcțiunea școlii pentru că am ales să organizez sala de clasa altfel: copiii stăteau la bănci în echipe de 4-6 ). Deja fondasem Activity unde lucrăm cu un număr mic de copii, avem resurse câte îmi doream sau chiar mai multe, avem părinți dornici de progres și care mă apreciau. Nu vreau să detaliez aspectele negative, dar aceasta a fost experiența care m-a ajutat sufletește să văd cum e să fiu învățătoare. Mi-ar fi plăcut să duc o generație de copii până la capăt, dar niciodată nu e prea târziu.
9. Soțul meu este și partenerul meu de afaceri
Împreună cu soțul meu împărțim atât bucuria cât și dificultatea de a fi parteneri. E cu siguranță extraordinar să poți să crești de la 1 la 200 de elevi un bussines în domeniul educației, să faci echipa perfectă ( spunem noi ) eu – învățătoare și omul cu idei, el – grafic designer-ul și cel care pune în scenă toate ideile mele.. dar există și multe momente extrem de dificile în a fi împreună într-o afacere. Le descoperim cu timpul, depășim situațiile apărute sau încă ne confruntăm cu unele dificultăți. Am plecat pe acest drum încă din liceu, când eram colegi de banca și iubit-iubită. Între timp suntem soț-soție și părinți a 2 băieți, avem mult mai multe responsabilități atât acasă, cât și în afacere. Încercăm să luăm ce e mai bun din acest drum pe care îl parcurgem împreună, să depășim obstacolele și să ne bucurăm de frumoasele rezultate care vin din munca noastră.
Alin, soțul meu, a renunțat la job-ul de la multinațională în urmă cu 2 ani și jumătate. În primul an de viață a lui Chris m-a ajutat și a rămas cu Chris acasă ca eu să mă pot întoarce în sala de clasă având atunci peste 60 de elevi. Treptat sarcinile manageriale au devenit tot mai solicitante și eu am renunțat încet încet la o parte dintre grupele mele pentru că era nevoie atât de mine, cât și de el, în sarcinile administrative ( care deși nu par multe, uneori abia reușim să le facem în 2… ). Perioada imediată carantinei din 2020 a fost cea mai stresantă perioadă trăită în afacere și implicit în familie, ne-am confruntat cu mult stres și problemele medicale ca urmare a stresului, dar ne bucurăm că am putut depăși acea perioadă.
Așteptăm să vedem cu ce ne va surprinde viitorul.
10. În Pandemie am pierdut munca de aproape 4 ani a organizației pentru ca nu am știut să conduc o afacere din punct de vedere economic
Pandemia ne-a oferit multor oameni lecții. Cel mai rece duș pe care l-am primit a fost să pierdem locația Activity în care am investit tot ce am câștigat în primii ani. Am plecat de la o sală mică de curs, de nici 30 mp la aproape jumătate din etajul clădirii având peste 150 mp, în doar 3 ani și puțin. Suprafață mare = chirie mare… o sumă atât de mare pe care în momentul suspendării activității ( din martie 2020 ) nu am avut puterea financiară să o susținem. Am ales prost atunci, am luat multe decizii în baza stresului, a fricii, a lipsei de experiență. Am împachetat tot și într-o zi am golit un paradis pentru copii. Nu am știut și încă nu știm prea bine.. dar măcar încercăm și învățăm să avem economii și să fim pregătiți să susținem afacerea câteva luni în caz de orice situație similară cu cea a covidului. La momentul respectiv nu aveam nici măcar 100 de lei puși deoparte .. A fost o lovitură imensă. Trăiam din banii pe care ii câștigam lunar, o duceam bine, dar nu făceam economii. Am trăit în acele luni din salariul tatălui meu .. până când situația s-a reglat și am reușit să ne redeschidem. Am făcut activități online și din puținii bani încasați de acolo am pregătit noul spațiu. Ne-am dat casa în care locuiam pentru a putea continua visul Activity. Mulți văd asta ca pe o super idee, dar vă spun și am spus-o mereu .. e atât de bine să poți plăti chirie, dar să ai intimitatea ta… Lucru pe care nu l-am avut mai bine de 1 an și câteva luni.. Această ne-a fost lecția, ne-am reinventat, am evoluat și am putut aduce și mai multe elevilor noștri, dar a fost dureros și nu putem nega asta. Suntem acum într-un moment în care privim în urmă și ne întrebăm de unde am avut puterea și energia pentru tot ce am trăit și reconstruit… probabil din pasiune, iubire și multă dedicare .. și poate pentru că nu se putea încheia așa povestea Activity.